BALCONUL ŞI LINIA CONTINUĂ (continuare)

 În urma comentariilor voastre şi a două fotografii primite pe adresa mea de e-mail, însoţite şi de câteva vorbe, m-am simţit obligat să revin asupra materialelor: BETON şi...FLORI(nota 10), din 24 august, şi CE FACI ACUM...măi "MUŢUNACHE"???, din 28 august,

Să începem cu "balcoanle"...
"Relu, mi-a plăcut materialul în care ne-ai arătat acel balcon frumos de pe strada Maramureş. Am fost şi l-am văzut! Nemaipomenit! Te rog să anexezi lângă fotografia ta şi pe cea trimisă de mine. Cred că merită."

După ce am văzut fotografia primită, m-am hotărât că merită să le pun una lângă cealaltă! După cum bine se vede...în ambele fotografii avem parte de "culoare". Nu prea ştiu bine de ce...dar cred că parcă îmi place mai mult cea cu florile. Părerea mea!

Iată câteva comentarii şi la materialul legat de Poiana Câmpina!
"deci...pe unde trebuie sa circulam daca vrem sa ajungem iar in Campina sau sa facem stanga spre blocuri?? :)))"
"ce amenda sa dea politia ca si ei fac stanga tot pe acolo..."
"mi-am permis sa lucrez la fotografia ta! Din cate stiu eu, ca m-am interesat, cei de la Politie si de la Primarie ar trebui sanctionati contraventional. Scrie pe bulina cu cat! "

Nu ştiu sigur dacă informaţia de pe "bulină" este corectă (deşi am tot căutat prin Codul Rutier...bine...nu prea mult!!!), dar omul care mi-a trucat fotografia deja trucată...are dreptate! Ca şi doamna din primele două comentarii! Acum...cine ştie, poate cineva de la Primărie sau Poliţie se va "auto-sesiza"(hi hi hi) şi se vor lua măsurile care se impun. Dacă nu...să-şi dea singuri amenzi!

Eu mi-am făcut datoria şi am prezentat "continuările" celor două materiale. Aştept şi de aici încolo... fotografii, sugestii sau informaţii legate de subiecte care consideraţi că merită sau trebuie făcute publice.

BALADA UNUI....ANGAJAT!!!

Povestea ce urmează acum
Nu-i poveste, nicidecum,
Este realitatea crudă,
Ce viaţa se transformă-n "budă"!

Dar să începen cu-nceputul!
Ce soartă va avea micuţul?
Că vrea, nu vrea, neapărat,
Cândva va fi un ...angajat!

Totu-i la fel, la fiecare,
Cam la un an de la "născare"...
Când naşii, mama ş-al ei soţ
Toţi, grămadă...taie-un moţ!

Ş-apare "tava fermecată"
De multe chestii încărcată.
Cu nişte bani, dar verzi să fie,
Un pix...dar şi o jucărie,

Chei de maşini, d-alea bengoase,
Ceva bijuterii frumoase.
Fără de cleşte sau de şpaclu
Că nu-i soarta lu' băiatu'...!

Ş-ăla mic, de parc'ar şti...
Alege vreo două prostii!
"Moţaşii" râd, nevoie mare,
Copilul va fi om cu stare,
Convinşi că-l mic, "tunsulică"
Va trece-n viaţă făr' de frică!

Şi trece el de grădiniţă,
Chiar...nu mai face la oliţă!
Începe şcoala, buchiseşte,
Trage pe brânci, da...
Chiar munceşte!
Scrie formule şi citeşte,
Primeşte note şi gândeşte
Că vine BAC-ul, test final...
Şi ştie că nu-i genial!

Ce notă ia...nu mai contează,
La facultate...nu optează!
Să s-angajeze vrea acum...
Salariu minim sau...mai bun!

Şi-ncearcă omul, prin sondaj,
Cât ia bănuţii din şomaj,
Să îşi găsească angajator,
Că-i bun la muncă, silitor!

Dar mai întâi...permis vrea el,
Cu multe "litere" pe el!

Zis şi făcut, el şcoala face,
Permisu-i iese şi îi place!
Se vede el, în somn, visând,
Şofer de TIR, da...colindând,
Mergând prin ţară şi p'afar,
Cu euroi în buzunar!

Dar visu-i vis, nu-i chiar aşa...
O să-l primească cineva?
Anunţuri le citi p rând...
La telefoane tot sunând,
Află că unul vrea şofer...
Ce veste bună... că-i şomer!

La interviu plecă băiatul,
Nu aşteptă, precum căscatul!
Cu-angajatorul se-ntâlni.
Şi vestea proastă o primi:
"Ţi-o spun pe şleau, făr' vehemenţă,
Te-aş angaja...n-ai experienţă!"

Buza umflată el avea..
Mintea gândea şi calcula:
"Bă...19 ani eu am...
Experienţă...nici un gram!
Cum dracu să fac rost de ea
Când n-angajează nimenea?"

Mai încercă si-n alte locuri,
Trecu prin chinuri şi prin focuri,
Avea CV-uri pste tot...
Însă mereu ş-o lua în bot!
Experienţă toţi cereau...
Însă nimic nu ofereau!
Cât roata nu se învârteşte...
Experienţa...clar nu creşte!

Dar într-o zi veste primea,
"Transport persoane" căuta,
Un patronache dudios,
                                                      C-o firmă ce mergea "pe dos"!

Aşa, cu sufletu-ndoit,
Se angajă, că-i nevoit!
Când luă maşina în primire...
Măicuţă...ce dezamăgire!
Un maxi-taxi rablagit,
Pe la cotloane ruginit,
Ce scârţâia de...te durea,
Minune că nu se rupea!
Dar şi aşa...trecu la treabă,
Hâca-hâca cu-a lui rablă!
Însă roata se-nvârtea
Şi exprienţa creştea!

Veni şi ziua de simbrie,
E...un rahat în pălărie!
Patronache se văita
Că puţin el încasa!
Că e criză, că e chin...
Că-i dă minim...mai puţin!

Şoferul ştie-a calcula,
Ştie cât lunar strângea,
De prost nu vrea a pica,
Şi începe a...fura!

Un bilet, pe ici - pe colo,
Astăzi unul, mâine două,
Hai cu şase, hai cu nouă,
Merge şi cu patruş'nouă!

Ş-uite roata se-nvârtea,
Buzunarul se lărgea,
Toate bune şi frumoase,
Doar foloase?...şi ponoase!
Patronache la "ginit"
S-a prins că a fost minţit!
Trecuseră ani bunişori...
Pierduse mulţi bănişori!

Şi...răzbunător din fire,
I-o coace, fără de ştire,
Când bilete nu tăia...
L-a prins chiar "Miliţia"!

Dat afară, iar şomer,
Şi amendă, iarăşi lefter,
Cel ce se visa TIR-ist...
Tras "pe dreapta" d'un patron (muist)!

Experienţă acum avea,
Însă-n vârstă-nainta,
Loc de muncă nu găsea,
Deşi el tot căuta!  

Într-o zi fu'...anunţat
Că şofer e căutat!
Şi că poa' să-nceapă joi...
Pe-o maşină de ...gunoi!

Mult pe gânduri nu a stat,
De treabă s-a apucat,
Prin zoaie şi prin noroi...
Un TIR-ist căra...gunoi!

Vreo cinci ani a mai muncit
Şi la pensie-a ieşit!
Stând aşa pe o băncuţă,
Şi vorbind cu o băbuţă,
Ş-amintea...cam abătut,
Cum povestea a-nceput:
"E realitatea crudă
Şi transformă viaţa-n budă"!

Într-o zi, spre asfinţit,
De volan..."s-a despărţit"!
Angajatul cel pârlit...
Pur şi simplu...a murit!
Fu-se mândru şi voinic,
Acum zace în dric!

Ar fi fost cam supărat,
Dacă nu...chiar deranjat,
Dricul este..."frumuşel"
...doar că nu-l conduce el!

CE FACI ACUM...măi "MUŢUNACHE"???

Locaţia: Comuna Poiana Câmpina;
Locaţia şi mai exactă: intersecţia drumului principal (101P) cu strada Uzinei (la "monumentul ăla").
Haideţi să ne imaginăm un mic scenariu! Apare un "muţunache"(mercic G. pentru "muţunache") în intersecţia cu pricina şi este hotărât să-şi facă "norma de amenzi" pe luna în curs. Care "normă"? Aia care există, despre care se ştie... dar pe care nu o recunoaşte nimeni oficial! Dacă "muţunache" e iute de minte, se postează în intersecţie şi în câteva minute îşi face "norma". Cum? Foarte simplu! Îi amendează pe toţi şoferii care fac stânga, atunci când vin dinspre uzină (bine...ce a mai rămas din ea). Vrea omul să plece din comună şi să vină la "municipiu"! Numai că...dacă face acest lucru, încalcă o regulă elementară de circulaţie: "calcă" linia continuă. Da...pentru că în intersecţie există linie continuă!
Îl trage "muţunache" al nostru pe dreapta, de exemplu pe şoferul dubiţei din fotografie, şi îi spune că a încălcat o lege, un articol...ceva acolo, atunci când a "călcat" linia continuă. "Vinovatul fără vină...cere să se facă lumină"...în sensul că: băi nene...păi eu cum Mama Zmeilor să fac la stânga? Dacă "muţunache" e pus pe "îndeplinirea normei"...s-ar putea să-l doară la "caşchetă". Dacă nu...se prinde şi el de stupiditatea situaţiei. Se ştie prea bine că atunci când se trasează nişte linii d'astea...nişte creiere (de la Primărie şi Poliţie) tre' să facă un plan, pentru o mai bună circulaţie, evitarea blocajelor în trafic, descongestionare...bla-bla-uri d'astea!
E...se pare că cineva din Poiana Câmpina superă de "îmbârligare de sinapse"...nu de maţe! Cert este că în intersecţia asta linia este continuă, nu discontinuă, aşa cum ar fi trebuit. Dacă acum ar fi să întrebăm cine este vinovat pentru "ştocăreala" asta...mai mult ca sigur că vinovat ar fi găsit nenea ăla cu găleata de vopsea, care văzând că i-a mai rămas "materie primă", din exces de zel....a trasat până nu a mai putut. Hai să spunem că o "înghiţim" şi p'asta!
Dar...măi fraţilor, majoritatea angajaţilor Primăriei comunei Poiana Câmpina, precum şi poliţiştii, trec pe acolo în fiecare zi! Cu maşina, că doar n-or veni pe jos!
Toţi suferă de orbul găinii? Cel puţin aşa crede cel care mi-a atras atenţia asupra "ciudăţeniei". E clar că nu există nici un vinovat...dar vorba omului, măcar să fie trimis nenea ăla cu vopsea, de data asta neagră, şi să îndrepte lucrurile.
 Dar repede...înainte ca vreun "muţunache" să ia acest articol în serios! Unul d'ăla cu "norma" neîndeplinită, unul care nu vrea să-i "frece ridichea" şefii de la judeţ! Nu de alta...dar dă prost la dosar! Aş vrea să văd dacă cineva va face ceva în acest sens, pentru a nu-i pune pe "muţunache" şi pe şofer într-o situaţie de-a dreptul hilară. Sau...şi mai simplu, montaţi un indicator la ieşirea de pe strada Uzinii, unul cu "interzis la stânga" şi...trimiteţi toţi şoferii către Proviţa sau la Breaza!

EVRIKA!!!...există CULMEA CULMILOR !?!

 De câte ori nu aţi fost întrebat...

1)
Î: Care este culmea siderurgiei?
R: Mănânci sârmă ghimpată...te caci cale ferată!
2)
Î: Care este culmea curajului?
R: Să te caci la uşa unui boxer şi să suni pentru a-i cere hârtie igienică!
...şi multe alte "culmi". Dar, invariabil, apare o ultimă întrebare: Care este culmea culmilor? 

Răspunsul este: Ar fi culmea să o mai ştii şi pe asta!

Ei bine...doamnelor şi domnilor, stimaţi internauţi...CampinaRadar vă anunţă, cu stupoare, că celebra "culmea culmilor" EXISTĂ!!! Şi nu oriunde...ci în frumosul nostru "municipiu". După cum bine se vede..."culmea culmilor" este de fapt..."culmea prostiei"! Ce le-a trecut prin cap "executanţilor" (probabil un glonţ)...este greu de explicat. Oricum, rezultatul este de râsul curcilor, pardon...de râsul gâştelor! Trebuie să recunosc faptul că am aşteptat ceva timp până am "tras" fotografia cu parcarea(goală), proaspăt amenajată, asfaltată şi trasată!

Am prins momentul pe înserat şi..."ţuşc" fotografia! A doua zi m-am prezentat la "datorie" şi am observat că...ce să mai...se poate şi aşa! Parcarea e parcare, culmea este culme...armonie perfectă! Ce ar lipsi dintr-o astfel de fotografie, făcută într-un "municipiu"? Păi...o vacă priponită de un stâlp şi câteva gâşte care se plimbă de colo-colo! (mercic G. pentru vacă şi gâşte) Asta chiar că ar întregii imaginea de ansamblu!

Parcă şi văd, mai bine spus aud, următoarea conversaţie: Dragă, unde ai parcat maşina?...Păi..între perdeaua lu aia de la doi şi chiloţii ăluia umflat de la trei! Noroc că vaca era plecată la păşunat şi gâştele se "lăfăiau" pe marginea gârlii. Noroc că nu şi-au luat ăştia şi nişte porci, că nu ştiu pe unde am mai fi parcat maşina!
Vreau să menţionez, serios vorbind acum, că doar vaca şi gâştele sunt un trucaj, restul chiar este...realitate. Una palpabilă, puţin ascunsă după perdea! Staţi că nu am terminat! Dacă vă uitaţi cu atenţie, undeva în spate se vede şi un bătător de covoare. Cred că asta este cea mai multifuncţională parcare din sud-estul Europei.
Şi este la noi, în "municipiul" Câmpina. Să o trecem şi pe asta la Centru de Informare Turistică. Ceva de genul: doar la Câmpina puteţi vedea "culmea culmilor"! Ar fi culmea să o mai vedem şi pe asta!

Relu NISTOR

COMUNICAT DE PRESĂ (SC FLORICON SALUB SRL)

                             Comunicat de presă

Ref: Acţiuni de dezinsecţie;        


Firma SC Floricon Salub SRL va efectua în perioada următoare, începând cu data de 30.08.2016, în funcţie de condiţiile meteorologice, acţiuni de dezinsecţie, în vederea combaterii ţânţarilor care pot răspândi virusul West Nile.

Tratamentele se vor efectua pe domeniul public al municipiului Câmpina, în intervalul orar 22:00 - 06:00, vizate fiind spaţiile verzi, zona parcurilor, lacurilor, colectărilor stagnante de apă sau cu umiditate crescută.        

Tratamentele aplicate se vor desfăşura respectând prevederile legale privind protecţia mediului, a sănătăţii şi a securităţii populaţiei.

BETON şi....FLORI (nota 10)

 ...După blocurile gri stăm noi, majoritatea! Cunoaşteţi versurile, lansate de celebra trupă BUG Mafia. Sau de câte ori nu aţi auzit expresia: m-am născut printre betoane! Ei bine, iată că lucrurile pot sta şi altfel. Ceva de genul: dacă nu am avut norocul să locuiesc la curte, îmi aduc sera la mine pe balcon! În momentul în care am făcut aceste fotografii mi-am adus aminte de ceea ce spune Ducu Bertzi, într-un cântec al său: "Tu floare de colţ / Minune sub bolţi / Fragedă stea / Iubita mea!" Mai mult ca sigur, "sera" de la etajul doi al unui bloc de pe strada Maramureş, este "iubita / iubitul" celui sau celei care a reuşit să aducă o "pată" de natură într-o "mare" de beton! Din punctul meu de vedere... nu pot spune decât : JOS PĂLĂRIA! Poate că aşa ar trebui să arate cât mai multe dintre balcoanele blocurilor din "municipiul" Câmpina! Cred că toţi ne-am cam săturat să vedem chiloţi atârnaţi au cine ştie ce izmene! Încă o dată...felicitări! Ştiu că nu a fost uşor să realizezi o astfel de oază de verdeaţă! Vă urez odihnă plăcută în sera dumneavoastră! Sincer...vă cam invidiez!  
Cu respect...Relu NISTOR!                                                                      

JOS sau SUS? Vă hotărâţi odată???

 Muică...ce mai înseamnă şi comunicarea asta! Dacă vă mai aduceţi aminte, pe 18 iulie am postat un material intitulat "Eu!...GULLIVER???". Era vorba despre un indicator "intrat la apă", pe strada Petre Liciu. Credeaţi că e singurul? Vă înşelaţi amernic! A apărut şi o rudă de a sa, verişor de gradul doi, presupun, pe strada Industriilor. Cele două fotografii parcă ar fi trase la indigo, dar nu sunt! Se vede clar că pe str. Industriilor e vegetaţie, aproape virgină. Vegetaţie şi industrie! Hmmmm....asta mă cam duce cu gândul la "defrişarea" industriei din "municipiul" Câmpina! Dar revenind la oile noastre...bine....semnele noastre, stând de vorbă cu nişte prieteni, s-a născut o întrebare: sus au jos? Cei care se gândesc la ce mă gândesc şi eu
(adică prostii) să le fie "ruşinică"! Dacă primele două indicatoare sunt pentru "liliputani", altfel stă problema cu alte indicatoare, care cred că au fost montate chiar pentru Gulliver!

Măi tată...îţi trebuie o scară de minim 4 metri ca să ajungi la ele. Cel două fotografii, făcute pe verticală, ca să intre "subiectul" în cadru, vorbesc de la sine! Dacă de unele indicatoare te poţi sprijinii sau le poţi "fâcâi o căpăţână", celelalte sunt suite la...Mama Zmeilor! Vorba unuia: îţi rupi dracului gâtul dacă te uiţi la ele! Cel puţin la ăla pietonal, dacă vrei să ajungi...clar ai nevoie de o macara! Cine ştie...poate apare şi un cuib de barză!Ştiu, o să spuneţi că sunt "cusurgiu fără cusur"...dar măi dragii mei edili de "municipiu"...vă hotărâţi odată: sus sau jos? Ca să ştie şoferul ce să facă, pardon, unde să se uite! Ca idee...vedeţi că mai este puţin spaţiu în vârful "suliţei"...mai puneţi şi acolo un indicator, eu ştiu, ceva legat de păsări migratoare! Că sigur l-ar vedea! Faceţi ceva măi oameni buni, că doar suntem "municipiu"...nu personajele anglo-irlandezului Jonathan Swift, din "Călătoriile lui Gulliver"!

P.S.1. După cum bine aţi văzut, am scris mereu "municipiu" între ghilimele. Fac acest lucru pentru a fi în deplină "concordanţă" cu oamenii pe care i-am intervievat în sondajul "Municipiu? De ce?", postat pe 13 august.
P.S.2. Şi...până la urmă, că nu m-am lămurit: sus sau jos?

LE-AŢI FĂCUT DEGEABA?!? (hi hi hi...)

Încă de când au început să apară fotografii pe facebook, referitoare la cele două "prelungiri" ale trotuarelor, la intersecţiile bd. Carol I cu str. Maramureş şi Henri Condă, am fost tentat să comentez şi eu. Nu am făcut-o la vremea respectivă pentru că...aşteptam ceva! Iată ce aşteptam: această fotografie! Ce a făcut administraţia locală se poate numi "semi-frecţie la un picior de lemn!" Chiar a crezut cineva că dacă prelungiţi trotuarele nu o să mai apară maşini parcate aiurea? Răspuns: Nu! Cine? Eu şi mulţi alţii! După cum bine se vede în fotografie, Loganul albastru este parcat dincolo de prelungirea inutilă a trotuarului! Credeaţi că dacă ..."fleoşc"... o bucată de trotuar...se rezolvă problema celebrelor parcări? Fotografia spune că nu! Ce o să faceţi acum? Mai..."fleoşc"...vreo 4 metri de trotuar? Mai câştigaţi vreo 2 locuri de parcare? Aloooo.....când o să pricepeţi că nu aici este problema? Sunt două modalităţi prin care puteţi face ca şoferii să nu mai parcheze acolo. Prima: asfaltaţi până în partea cealaltă, închideţi strada Henri Condă şi...gata! Aţi scăpat de probleme! A doua: sancţionaţi-i dom-le p-ăia de parchează aiurea! O dată, de două ori, de cinzeci de ori! Fără număr! Că "treburilii" astea se întâmplă "pi şentru", sub ochii poliţiştilor (şi ăia şi ceilalţi)! Cred că dacă aş mai fi stat puţin în faţa Policlinicii...sigur ar mai fi apărut vreun şofer "grăbit" care ar fi parcat şi apoi ar fi plecat "zâmbind"..."mulţumit" că a scăpat "uşor"...ş.a.m.d. Aşadar şi prin urmare: le-aţi făcut degeaba?!? (hi hi hi...)

MUNICIPIU? DE CE?

În urmă cu câteva zile am luat parte la o discuţie foarte interesantă. De fapt...nu am luat parte...ci doar am ascultat! Ştiţi voi... acele "sfaturi populare" care se formează prin zona pieţei? Acei domni care comentează tot ce este de comentat. Argumente şi contrargumente, discuţii deschise, uneori cu

accente tăioase, replici amuzante, ce să mai...tot tacâmul. "Şedinţa" la care am tras cu urechea se referea la faptul că "ce ne trebuia nouă să devenim municipiu?" Da, că avem statut de municipiu, încă din 1994, prin decret guvernamental. Aşa că m-am gândit să întreb 10 câmpineni ce le-a adus adus statutul de locuitori ai unui municipiu şi dacă este bine că am renunţat la cel de oraş.

 1. Câmpina nu are faţă de municipiu. Nu am avut nimic de câştigat. Consider că era mult mai bine să rămână la statutul de oraş. Ce s-a întâmplat? Au crescut taxele şi impozitele. În rest...dacă ai nevoie să rezolvi ceva...tot la Ploieşti ajungi. O pălărie mult prea mare pentru noi! Nu cred că ne trebuia!

2. Nu m-a ajutat cu nimic, cu absolut nimic. Doar taxe şi impozite mai mari. Poate că era cazul să devină municipiu, dar blocarea din momentul de faţă nu dă nici un fel de speranţă spre o anumită dezvoltare. Noi nu ne mai putem extinde pe orizontală. Toată industria a fost distrusă, nivelul de trai în loc să crească a scăzut. Şi să nu uităm că toate chestiile importante pe care le avem de rezolvat...le rezolvăm la Ploieşti, nu la Câmpina.

3. Pe mine nu m-a ajutat cu absolut nimic. Nu scrie pe mine municipiu. Nu scrie pe salariul meu municipiu! Locuiesc într-un municipiu, pe o stradă fără canalizare. Şi, ce să mai, totul se rezolvă la Ploieşti, de la un permis de conducere până la o urgenţă mdicală. Am păţit-o pe pielea mea. Ne-am ales doar cu taxe şi impozite mai mari, într-o localitate în care industria a fost îngropată cu bună ştiinţă. Nu ştiu dacă era mai bine să rămânem la statutul de oraş, dar municipiu? Cunosc alte localităţi care au devenit municipii, în adevăratul sens al cuvântului. Până şi din punct de vedere politic ...tot Ploieştiul ne controlează! De acolo vin ordinele!

4. Nu am înţeles de la început de ce am fost trecuţi la statutul de municipiu. Cu ce m-am ales! Cu un buletin pe care scrie municipiu? Nu văd nici o schimbare...tot oraşul Câmpina suntem! De ales ne-am ales cu taxe şi impozite mai mari, calitatea serviciilor a rămas aceeaşi şi...ce mă deranjează cel mai tare este faptul că de foarte multe ori aud expresia: mă duc până la Ploieşti să rezolv o problemă, nişte hârtii! Aşa că eu, ca simplu câmpinean, spun aşa: nu am înţeles atunci...nu înţeleg nici acum! Consider că totul a fost o învârteală politică, pentru că economică nu are cum! Economia e moartă! Realitatea este că suntem un municipiu, dar unul mort!

5. Nu trebuia să trecem de la statutul de oraş la cel de municipiu. Un municipiu ar trebui să aibă mai multe locuri de muncă, aşa cum avea cândva Câmpina, ar trebui să aibă canalizare totală, nu parţială, ar trebui să aibă un spital demn de statutul de municipiu şi mult altele. În municipiul Câmpina poţi să-ţi faci doar buletinul(chiar şi în ziua alegerilor)...în rest...tot omul ia drumul Ploieştiului. Nu am avut nimic de câştigat, dimpotrivă ne-am ales cu taxe şi impozite mai mari. Serviciile sunt la fel. Concluzia: trebuia să rămânem la statutul de oraş. Şi încă ceva! Nu mă încântă infrastructura, în condiţiile în care avem "mini-giratorii la preţ de metropolă"!

6. În nici unn caz nu trebuia să facem pasul ăsta! Tot ce am "primit" au fost taxe şi impozite locale mai mari. Avem străzi fără canalizare, avem străzi neasfaltate...ce să mai...ca la ţară. Încă mai vedem căruţe trase de cai, deşi acest lucru este interzis! Ce fel de municipiu suntem? Se primesc ordine de la Ploieşti, mai ales de la Consiliul Judeţean, şi noi, ca proştii le executăm! Municipiul Ploieşti decide, municipiul Câmpina execută. Orbeşte! În viaţa de zi cu zi nu văd nici un avantaj! Dacă vede cineva vreunul, să mă anunţe!

7. Să ne înţelegem de la început: trebuia să trecem la statutul de municipiu, măcar pentru două aspecte: atragerea de fonduri europene, care sunt mai mari decât cele acordate oraşelor şi pentru dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii. Dar, că există un dar, ce s-a făcut? A apărut o ieşire din localitate spre DN1(bună), a apărut un bazin acoperit(bun...şi apropo, ce s-a întâmplat cu celălalte?) şi...nu mai ştiu. Cât despre întreprinderile mici şi mijlocii, în loc să fie ajutate...le-au dat la gioale! Ca fiecărui câmpinean, prin taxe şi impozite mărite. În rest..nu s-a schimbat nimic. De exemplu: mi-am deschis o firmă şi am fost nevoit să angajez un consultant, să alerge ca nebunul prin tot Ploieştiul după hârţogărie. Că la municipiul Câmpina nu s-a putut. Concluzia: am cam devenit degeaba municipiu! Plătim mai mult şi...cam atât!

8. Această schimbare nu m-a ajutat cu nimic. Nu s-a schimbat nimic, cu excepţia taxelor şi impozitelor locale. Care... evident că au crescut! Cred că ne-a ajutat, poate, prin faptul că am primit mai multe fonduri de la Consiliul Judeţean. Dacă au vrut ăia, pe linie politică, să dea mai mulţi bani către Câmpina!

9. Păi...personal, această schimbare de statut nu m-a ajutat cu nimic. Din contră...ştiu doar că scot mai mulţi bani din buzunar pentru taxe şi impozite. Nu mă încălzeşte cu nimic că locuiesc într-un municipiu şi nu într-un oraş. Din punctul meu de vedere putea să fie trecut în acte şi ca sat!

10. Nu mi-a adus nimic bun! Mai mult decât atât...mi-a luat! Bani! Ce mi-a dar mie statutul de locuitor al unui municipiu nu doresc nimănui. Restul e cancan! Suntem municipiu doar ca să fie două în judeţ!

DE LA LUME ADUNATE!!!

1. Oamenii cred că lumea este un lucru ameninţător şi de aceea lumea chiar devine ameninţătoare!

2. El şi inima lui s-au împrietenit la cataramă! Niciunul nu mai era capabil să-l trădeze pe celălalt!

3. Un singur lucru face visele imposibile: teama de eşec!

4. Moartea face ca oamenii să devină mai sensibili faţă de viaţă!

5. Tot ce se întâmplă o dată, poate să nu se mai întâmple niciodată. Dar tot ce se întâmplă de două ori, se va întâmpla cu siguranţă şi a treia oară!

6. Moda? O uriaşă conspiraţie, pentru a le face pe femei să nu mai fie mulţumite cu ceea ce au în dulapuri!

7. Primise atâtea flori încât era în pericol de a se îmbolnăvi de "febra fânului" în mijlocul iernii!

8. Cred că eşti obosit...la cât ai alergat prin mintea mea!

9. Eşti o căţea afurisită!.....Te prinzi repede!!!

10. După ce a sunat...mi-am zis: asta e starea pe care ţi-o dă speranţa!

"NAŞTEREA" unui...POLITICIAN!!!

Vine luna noiembrie, luna alegerilor!
Aşa că este momentul să citim ceva... de genul celor de mai jos!

"NAŞTEREA" unui...POLITICIAN!!!

De când mă-sa l-a făcut,
Când era în aşternut
Şi "lucra" unul la ea...
Femeia se tot gândea!

P`ăsta l-am prostit, el bagă,
Ca să umple a mea "ţeavă"!
Stau acum şi voi mai sta,
Nu degeaba...vreau ceva!

Nouă luni ca astăzi trec,
Şi-ntr-o zi îl zămislesc,
Pe el, plodul ce-l doresc!
Tată are, plin de bani,
Zeci de conturi, gologani!

Să muncesc...culmea ar fi,
Îmi "trag" bonă, zi de zi!
Timp în care neîncetat,
Îmi bat mintea, chiar mă zbat...
Ce va fi al meu băiat?

Trece vremea, cum e vântul,
Femia şi-a dat cuvântul
Că băiatul ei, cam tâmp,
Va fi "cineva"...curând!

Ş-a-nceput a noastră mamă,
Să-i găsească job..."bomboană"!
Să îl facă pompier,
Un om dârz, cu muşchi de fier...
Merge prost...că-i un sfrijit
Şi n-ar fi bun de nimic!
Doctor l-ar face mămica,
Dar nu-l duce "bibilica",
Şcoala s-a lipit de el
Precum apa de "răţel"!
L-ar face chiar şi pilot,
Nu se poate-i...idiot!
Ca pilot tu tre`să zbori,
El deja-i cu capu-n nori!
Profesor nu am să-l fac,
Salariu e de rahat!
Şi oricum...e-atât de prost,
Că nu i-ar găsi un post!
Necalificat, nici vorbă,
Are tati bani în "tolbă"!

Tot gândind, de-a fir, de-a păr,
Studiind chiar şi-n răspăr,
La final însă ajunse
La un "sclipăr"...un gând mic:
Fi-miu nu-i bun de nimic!

Alte gânduri, transpiraţii,
Nici un fel de aspiraţii?
Ce să facă...cu-al ei prost...
Ca să-i găsească un post?

Prost şi tâmp...chiar şi "pitic"...
Asta e...e om politic!

Şi cu acest gând în cap,
Mama trecu la atac!
Cu bănuţii de la bănci,
Începu să se dea-n "bărci"!
"Hâţa-hâţa" cu un "nea"...
O şpagă p`acilişea,
Pliculeţul bine dat...
Şi e fi-su candidat!

Un partid, contează care?
Ce nevoie mare are
De un preşedinte "drept"
Mai întâi...la "tineret"!

Şi acu` încupu` şcoala,
Una dură, dar-ar boala!
Furt, hoţie şi minciună,
Pile chiar în "lumea bună",
Şi un "spici" d`ăla de lemn,
La costum, băţos, solemn!

Nu-i problemă, spuse mama,
Furt, hoţie şi minciună?
Păi...nu-i mă-sa cea mai bună?
Cine l-a adus aici?
Ea, femeie cu lipici!
Pilele se fac uşor,
Când dispui d`un bănişor,
Căci "babacul"...vistierul,
E mereu cu portofelul!
Gata să "ungă"  p`oricine
Că fi-su nu-i orişicine!

Ş-uite aşa, la "tineret",
Dup`un chef şi un banchet,
Vine unu` c-o idee...
Că e liber un post...cheie!
Ce-l va face pe băiat
Un "bărbat" adevărat!
În partid va fi "pilon"...
C-o campanie "beton"!

Ş-uite aşa un plan meschin...
Deveni succes deplin!
Om politic deveni,
Cel ce nu ştia "citi"!
Dar le-avea pe celelalte:
Bani, poziţie şi "spate"!
Cizelat el nu era,
Vorba din topor avea,
Dar avea atuuri frate!
De ici...de colo...furate!

La minciună este as,
Zici că a tras-o pe nas!
Înşeală precum respiră,
Păcăleşte şi te fură!
Şpaga-i place, nebunie!
Mită-mparte, dar şi ia...
Că aşa e...meseria!
Oameni strânge la partid,
Cu discursu-i insipid,
Şi fără să ţină taină,
Uşurel îşi face faimă!

Mă-sa e acolo-n spate,
Îi dă ghioante... măi fârtate,
Şi îi spune vehement...
Ai un loc în Parlament!
Fură, taie, spânzură,
Minte, înşeală, cumpără,
Plăteşti oameni, ziarişti,
Trepăduşi...chiar şi artişti,
Faci campanie murdară,
Că e iarnă, că e vară!
Agaţă oameni pe stradă,
Dă o ţuică, pune-afişe...
Fă-ţi duşmanu` arşice!
Pe la ţară-i de călcat...
Că-i o pâine de mâncat!
Le promiţi tot ce vor ei...
Numai votul să ţi-l iei!

Şi urmă un vot "dement"
Ăla...pentru Parlament.
Feciorul era pe listă...
Pus acolo pe o "pistă"
Una "unsă", zbrobitoare,
La final...câştigătoare!

Ş-uite aşa, dintr-un "culcat",
De mămica ajutat,
Ne-am ales uşor, treptat,
Cu un "mare" deputat!
Om născut să fie mare,
Prost şi tâmp, dar e cu "stare",
E acolo-n Parlament,
Votează cât-un amendament!
Salariu e generos,
Demult nu merge pe jos,
Somnul e asigurat,
De "fotoliul" câştigat!

Aşadar şi prin urmare,
Nu îi pasă, nu îl doare,
A "stat" mă-sa la-nceput,
Tac-su-i banca, a crescut,
Om politic cunoscut!
El deţine frâiele,
Conduce destinele,
Face legi şi le votează...
Că nu-s bune...ce...contează?

Iar acum, clar, pe final,
Ăsta nu-i un caz banal!
Feciori ca el să tot fie,
Din Guvern...la Primărie,
Sfat Local...Preşedinţie!
Tot o apă ş-un pământ,
Chiar legal, sub jurământ!

Uite-acum...privind pe geam,
Se naşte-un politician!
Stă frumos, în aşternut
Şi aşteaptă "ursitoarea"
Să-i dea ce mă-sa a cerut,
Să-i fie lină cărarea...
Să devină din nimic...
Un mare om politic!
Relu NISTOR

Ce să mai...NOAPTEA MINŢII?!?

Pe 7 august am postat un material intitulat sugestiv: HELP!!! Mamă...caut un E.T.!!! Un material pornit de la scrisoarea unei mămici care se plângea şi se plânge, în continuare, de greutăţile pe care le întâmpină atunci când iese cu "bebeul" la plimbare, cu căruciorul. Materialul a avut "efect"...dar nu cel scontat de autoarea scrisorii. În tot ce am scris atunci m-am referit numai la mămici. Greşeala mea! Iată că pe adresa mea de e-mail am primit o poză, de data aceasta de la un proaspăt tătic, care mi-a cerut să încerc să-i explic care e "faza" cu rampa aia de la intrarea dintr-o farmacie din zona centrală. Ştiţi voi care! Am stat eu şi m-am gândit, am sucit "problema" pe toate părţile şi am găsit două posibile explicaţii: ori vorbim aici de "noaptea minţii"...în adevărata ei splendoare, ori...şi asta ar fi de-a dreptul SF...au vrut să facă nişte scări rulante...din beton! Şi au rămas fără ciment! Oricum, a ieşit o struţo-cămilă de cea mai mare frumuseţe! O "chestie" care foloseşte...la ce?
Îi mulţumesc tăticului care mi-a trimis fotografia, sper să o mai facă, şi sincer îmi cer scuze pentru faptul că nu am o explicaţie logică pentru ceea ce se vede în fotografie. Cine ştie, poate nici eu, nici el, nu deţinem suficientă "imaginaţie" pentru a explica o astfel de "realizare" în ale construcţiilor. Ingenioşilor "realizatori" le dedic "ştocăreala" asta galbenă, care le arată că sunt "truli-luli" cu capul!

HELP!!! MAMĂ...caut un E.T.!!!

După cum bine ştiţi, le-am permis cititorilor mei, ba chiar i-am invitat, să facem împreună cunoscute anumite aspecte, bune sau rele, din municipiul nostru. Iată că am primit o scrisoare de la o "proaspătă" mămică, mutată nu de foarte mult timp în urbea noastră, care şi-a expus, după cum o să vedeţi, păsurile ei...în legătură cu o "simplă" plimbare cu căruciorul, pe străzile acestui aşa zis municipiu! După ce am citit scrisoarea de vreo două ori, m-a "lovit" ideea salvatoare: să îi facem rost doamnei de un E.T.!
 Cine ştie...aşa poate va scăpa de toate problemele pe care le enumără în scrisoare. Ce să mai...trebuie să zboare! Ea şi alte mămici aflate în aceeaşi situaţie! Iată scrisoarea!

Îl ador... pur şi simplu... De ce? Lesne de înţeles!

Peripeţiile încep ieşind din casă, cu micuţa mea. Vrei să traversezi strada, frumos, pe la semafor... Uşor de zis, greu de facut! Bordură înaltă, fără adâncitură pentru cărucioare. Sau, dacă e, aceasta se află în altă parte, nicidecum unde e trasată "zebra" pe asfalt. Mă văd nevoită să nu traversez pe trecere, ci pe lângă ea, evident! Încearcă să mergi pe B.P. Hasdeu, către Răcitor şi ai să observi că pe o parte a trotuarului bordura este înaltă, iar pe cealaltă parte adâncitura permisivă cărucioarelor... evident nu este pe "zebră". Călătoria continuă şi ajung pe strada cu Liceul N. Grigorescu.
Trotuarul de pe partea cu liceul nu este denivelat... ci făcut intenţionat pentru zdruncinarea creierilor micuţilor noştri. Deci dacă doreşti "masaj" cranian sau de orice fel, garantat 100%, circulă într-un cărucior pe acea parte de trotuar şi vei beneficia de masaj GRATUIT! Nu mai zic că aici vorbesc de copilul meu, copil pe care nu-l pot lăsa în casă, singur şi nesupravegheat, atunci când trebuie să ajung în piaţă sau oriunde în altă parte a oraşului. Aşa... ajung în sfârşit în Centru! Foarte frumos, cu slalom printre maşini oprite la semafor, cu masaj de trezit copiii, etc.
Aici am alta dilemă: cum ajung la BRD-ul acela de pe colţ? Trebuie să urc nişte trepte, ceea ce-mi este imposibil, pentru că sunt cu căruciorul. Dau ocol, mă plimb prin soarele "blând", mă uit peste tot.... dar nici urmă de rampă. Întrebare firească: oare numai eu doresc să ajung la Banca aia? De ce oare nu s-a sesizat nimeni până acum, sau dacă au facut-o... de ce nu s-a făcut nimic până acum? În fine, renunţ la ideea de a ajunge la bancă, ştiind că mai este una în altă parte, pe acelaşi bulevard (deci altă plimbare prin soare, pentru că între timp acesta începe să ardă din ce in ce mai tare).

Ajung în dreptul cofetăriei faimoase din oraş şi cu gândul de a-mi lua ceva dulce pentru acasă, vreau să ajung în incintă.
Dar ce să vezi?? Aceleaşi trepte, multe, acelaşi ocol în căutarea rampei, acelaşi ghinion, ca mai devreme. De data asta nu mă las bătută şi ies la pânda unui barbat binevoitor, pentru a mă ajuta să urc căruciorul. Îl găsesc, reuşesc, îmi fac cumpărăturile, punând condiţia ca vânzătoarea să mă ajute să cobor (de data asta) treptele. Spre surprinderea mea, aceasta a fost foarte binevoitoare, obişnuită fiind cu astfel de solicitari. Pe bune??? Deci nu sunt singura?
Hai că-i bine, îmi zic în gând şi pornesc mai departe.

Ajung la Kaufland, văd frumoasa clădire din bulevard, cum răsare semeaţă şi îmbietoare. Dar din nou...cum ajung acolo? Doresc să merg regulamentar... dar nu am cum! Nu există trotuar! Bun, văd un fel de alee pavată traversând o zonă cu iarbă. Încerc (am zis că incerc) să o traversez cu căruciorul, dar îmi zdruncină copilul atât de tare, încât ar putea regurgita la fiecare pas. Renunţ şi o iau prin iarbă - evident - zicându-mi că poate aşa doresc autorităţile sau cei care aprobă astfel de lucrări! Reuşesc şi de data asta să ajung unde mi-am propus, cu perseverenţă, normal! Îmi reiau drumul către casă, încercând să închei odată călătoria prin oraş.
Dar aleg o altă variantă de întoarcere, printre străduţe, cautând umbră şi un trotuar accesibil. Dar îmi dau seama din nou că doresc imposibilul. În continuare găsesc trotuare foarte denivelate, ori maşini parcate până-n gard, făcând imposibilă trecerea unui om care "conduce" un cărucior, ori stâlpi "plantaţi" în mijlocul trotuarului... şi aşa îngust. Mă văd nevoită să merg cu căruciorul, în care am un copil de 2 luni, exact prin zona de circulaţie, rugându-mă să nu am ghinion şi să se întample, Doamne-Fereşte, ceva! Alerg cu sufletul în gât până la o zona de siguranţă, pentru a mă proteja şi a-mi proteja bebelul.
Ajung într-un final acasă, trag aer în piept, multumind lui Dumnezeu că ne-a ocotit în "mica" plimbare efectuată... şi rugându-mă să mă ferească de un alt drum urgent, de un tur al oraşului pe care-l "iubesc" şi în care locuiesc.
Oraşul Câmpina - o adevarată oază a peripeţiilor, în care dacă ajungi acasă cu bine nu crezi decât că a fost prin milostenia Domnului.
Cu respect, o admiratoare a Primăriei şi Municipalităţii!!!

După cum bine se vede(fotografiile vorbesc de la sine)...femeia nu "bate câmpii cu graţie"! Are perfectă dreptate. Mi-a plăcut faza cu "...o admiratoare a Primăriei şi Municipalităţii!!!" Îmi cam dau eu seama câtă "admiraţie" le transmite! Cu respect, bineînţeles! Mă alătur (în gâdire şi în scriere) proaspetei mămici şi sper din tot sufletul să găsească un E.T., pentru că problemele sesizate nu cred că vor fi rezolvate nici până la... majoratul "bebelului". Să încheiem.....aşa ...într-un spirit "patriotic", cu celebrul îndemn: "Mămici din toată Câmpina...UNIŢI-VĂ!" Sau faceţi rost de câte un E.T., poate...cine ştie...se găsesc aşa...ca POKEMONII! Hmmmm....un POKEMON "zburător"? Sau unul care îşi face veacul prin primărie? Cine ştie? Poate aşa ar putea fi rezolvate măcar câteva dintre problemele sesizate de doamna care a trimis scrisoare la Campina Radar.
Cu respect...Relu NISTOR!!!

P.S. Nu uitaţi: aştept sugestiile şi ideile voastre pe adresa mea de e-mail. Sunt multe probleme. Să le facem publice!