A scăpat el de
Ignat,
Nu știu cum, s-a
fofilat!
Și a grohăit de
zor,
Sigur, fără nici un
spor!
El, fruntaș, lider
de grup,
Și cu moacă și cu
trup!
El, jurist, nevoie
mare,
A crezut că-i cel
mai tare!
Pesedeul l-a lăsat,
Nu l-a oprit din
lătrat,
Păreau toți, în
cor, să zică:
Șerbănică-i fără
frică!
Cred că,
la un moment dat,
Nasul prea și la
purtat
Tot pe sus, prin
aer tare,
Spera...”liber la mișcare”!
“Speri
mata, dar speri degeaba!
Stai așa, de unde
graba?”
A grăit către grăsan,
Omul din Teleorman!
“Vezi tu, treaba-i de căcat,
Oamenii s-au răsculat!
Tu…imaginea o strici,
Vocea de o mai ridici!”
Ș-uite-așa, măi Șerbănică,
A-nceput să-ți fie frică!
Mustăciosul zâmbitor,
Să iasă triumfător,
Te-a înlăturat îndată,
Ca pe o…măsea stricată!
Acușica…nu ești lider!
Jurist? Ești cam pus pe liber!
Dar nu-i bai, nu ești șomer;
Poți oricând să fi…șofer!
Știm...experiență
ai,
Poți să încropești
d-un trai!
Când ai spus: Știu
cine sunt!
Ne jurăm, pe ce-i
mai sfânt,
Ne-am mai liniștit puțin,
Lua-te-ar gaia, ești..divin!
Ia-ți penalii,
grațierea,
Tot ce-nseamnă “filiera”
Și cu Dracnea…după gratii,
Că tot nu mai ești în grații!
Și acum, măi Șerbănică,
Te rugăm…nu purta pică!
Și… îți mai cerem, frumos,
Să uiți al tău mers bățos!
Și pe drumul spre…niciunde,
În colt, de te vei ascunde,
Fii “lider” pân’ la final...
Ia-ți partidul în
canal,
Tu, mustață...toată
cloaca,
Fără griji...că tragem
apa!