LIPSĂ
DE PREOCUPARE și IRONIE!
Acestea
au fost reacțiile aleșilor locali, când s-au trezit la ultimele ședințe ale
Consiliului Local Câmpina… cu reprezentanții iubitorilor de animale! Nu puțini…
vreo 4.525 de câmpineni!!!
Inițial, totul a început cu câteva postări pe
facebook, fotografii cu câini și pisici abandonate, cărora o mână de tineri inimoși au încercat să le
găsească stăpâni. Cred că nimeni nu se gândea atunci, mai ales cei din
administrația locală, că începea să se pună bazele “buturugii mici”. De fapt a fost un
fel de bulgăre micuț… care a luat-o la vale! Și a crescut văzând cu ochii…până
a ajuns direct în sala “călduroasă”
unde se ține ședința Consiliului Local! De două ori au încercat tinerii să
atragă atenția aleșilor locali asupra problemei câinilor și pisicilor fără
stăpân. Ultima data au venit și cu o listă “revizuită”… care conținea nu mai puțin de 4.525 de
semnături!!! Da! Iulia Burloiu și colaboratorii ei nu au stat cu mâinile în
sân, așa cum cred că se așteptau consilierii, primarul și vicele! Petiționarii
au înregistrat porțiunea de ședință unde s-a vorbit despre câini, adăpăstul de
la Zorile, condiții, eutanasiere, sterilizare și…bani! Am văzut filmarea și
mi-am dat seama că aleșii nostri, cu alte cuvinte “carul mare”, au tendința de a nu-i lua în serios tinerii, deși au în “spate”
semnăturile a 4.525 de câmpineni, care susțin sterilizarea câinilor și
pisicilor.
Următorul pas a fost să iau legătura cu Iulia
Burloiu, cea care a ieșit “la înaintare” , o fată de 21 de ani, care este
hotărâtă să se războiască cu administrația locală. Prima întrebarea a fost… ce a apucat-o? (De fapt… nu este
întrebarea mea, ci a unuia care comenta pe marginea subiectului..)
“Când
pe om îl apucă disperarea, văzând sau aflând despre zeci de animale, câini,
pisici sau pui de câine şi de pisică, abandonați pe stradă, la ghenele de gunoi
sau în parcuri, ce face? Se-ntreabă de
ce nu ia cineva măsuri să stopeze fenomenul. Şi m-am gândit că ar fi bine
să-i întreb şi pe alții ce părere au. Apoi, văzând reacții asemănătoare cu a
mea, mi-a venit ideea să adun semnături, ca să mă creadă cei de la primărie că
şi alții vor sterilizarea animalelor, nu doar eu. M-am gândit că cei de la
primărie pot rezolva problema.”
Ceea ce părea
greu s-a dovedit a fi de fapt un lucru care merge de la sine. Iulia a fost “scânteia” a aprins nemulțumirile a mii de
câmpineni, iubitori de animale, sătui să vadă că nimeni nu face nimic, sau când
o fac o fac în dorul lelii…
“Iubitorii
de animale sunt voluntari. Ei se implică. Pe pagina mea personală si pe grupul
ANIMALE ABANDONATE/GĂSITE CÂMPINA PH, pe care o administrez, i-am chemat
alături de mine şi dintr-odată am
devenit un grup din ce în ce mai mare.”
Strângerea
de semnături a întâlnit pe traseu câteva hopuri, în sensul în care oamenii, obișnuiți cu ideea „săltării” câinilor și apoi a eutanasieri
lor, au fost reticenți. Asta până au aflat în ce constă, de fapt, demersul
tinerilor.
“În
privința sterilizării, nu am avut problem cu oamenii. Se mai întâmpla să confunde sterilizarea cu eutanasierea şi
ne admonestau că vrem să-i omorâm. Mai credeau uneori că suntem de la partide.
Şi ne cam certau înainte de a-i lămuri
că nu era vorba despre politică, ci despre sterilizarea animalelor.”
La ultima întâlnire dintre “carul mare” și “buturuga mică”, tinerii au putut să simtă pe pielea lor ceva la care poate nu se așteptau: un
dram de indiferență, puțină minciună, promisiuni, tergiversări…. adică au
simțit că parcă nu sunt luați în seros!
“Ar
trebui să fie luată în serios petiția semnată de 4.525 de câmpineni. Mai ales
că nu cerem ceva extraordinar, ci sterilizarea câinilor şi pisicilor, care în alte locuri se face de ani buni, cu
succes. Noi am înregistrat petiția pe 26 octombrie. Nu am primit răspuns în
30 de zile, adică în termenul legal. Pe 24 noiembrie trebuia, cel mai târziu,
sa-l primesc eu, ca initiatoare. Raspunsul a fost inregistrat abia pe 28
noiembrie. Nu ne satisface nici
conținutul, nici tergiversarea lui, nici faptul că am fost mințiți, domnul primar afirmând că termenul legal a fost
respectat.”
Ca în “politichie”…s-a vorbit mult și nu s-a rezolvat nimic! Parcă și văd…”să
ne interesăm”…”să vedem…”ce spune legislația…”trebuie să alocăm fonduri…”să
stabilim într-o ședință viitoare…”să încercăm să rezolvăm problema cu ce avem acum”…
și alte tertipuri de genul ăsta!
“Concret,
nu s-a rezolvat mai nimic. Au promis ca vor aloca bani pentru sterilizarea
cainilor cu stapani. Si pentru pisici " trebuie sa se faca ceva", au
spus. Nu au părut interesați de problemă,
ci foarte deranjaţi că le-am prezentat-o. Live-ul distribuit pe facebook, de la
sedinta consiliului local, din 28 noiembrie, arată lipsa lor de preocupare, ironia cu care au taxat prezența noastră şi
intervenția mea.”
Am întrebat-o pe Iulia și care a fost reacția
aleșilor locali când a venit vorba despre adăpostul de la Zorile. Adică: au dat-o
din colț
în colț?
“Cam
aşa ceva. Mai ales că s-a ajuns inevitabil la discuțiile privind lagărul numit "adăpostul"
câinilor fără stăpân, de la Câmpina, care a îngrozit milioane de oameni.
Anul trecut si recent, un post național de televiziune l-a prezentat şi
imaginile i-au şocat pe oameni. Sigur că s-ar fi menținut situația dacă nu apăream noi, grupul iubitorilor de animale.
Acum trebuie sa facă ceva. Cel puțin aşa sper. Că doar n-or vrea să sunăm pentru mobilizare şi să pichetăm primăria? Dacă
semnăturile nu contează, poate confruntarea directă îi va face să se transforme
din pasivi în activi.”
Iulia a mai spus și că nu se vor da bătuți. Tergiversările nu îi vor face
să se oprească! Vor merge la fiecare ședință a Consiliului Local și vor pune
presiune pe aleșii locali! Ceva trebuie făcut!
“Vom
veni la şedințele Consiliului Local până când vor răspunde favorabil petiției
noastre. Si vor face ceea ce este absolut normal sa faca: sa impiedice
înmulțirea necontrolată a cainilor si pisicilor, prin sterilizare. Autoritățile sunt obligate să ia măsuri,
fenomenul fiind extrem de grav!”
Despre alte metode privind rezolvarea problemei câinilor și pisicilor fără stăpân...iubitorii de animale nici
nu vor să audă!
“Sterilizarea
este singura soluție pentru micşorarea numărului animalelor. Eutanasiezi un
animal bolnav. Când vrei ca un animal sănătos să nu mai facă pui, îl sterilizezi. Nu-l omori. Si sigur
că, din acest motiv, că nu omori, sterilizarea e unica metodă civilizată.”
Din punctual meu de vedere… toată susținerea! Este
clar că vorbim despre un fel de conflict! Pe de o parte iubitorii de animale,
pe de altă parte…interese, bani, politică!
Partea interesantă este că toți vrem același lucru:
reducerea numărului de animale fără stăpân de pe străzile municipiului.
Problema este: cum? Evul Mediu sau 2017-2018???
